Miere pentru sănătate

Miere pentru sănătate


Mierea este rezultatul unei munci uriaşe a stupului, care transformă zaharurile găsite pe florile şi pe frunzele plantelor într-o pastă semilichidă, cu o compoziţie chimică extrem de complexă. O linguriţă de miere conţine peste 400 de substanţe organice, care nu ar putea fi reproduse cu aparatura sofisticată a secolului XXI. Pe lângă apa biologică şi zaharuri (fructoza, glucoza, maltoza, zaharoza), mierea mai conţine o serie de vitamine, de minerale, de ceruri, de enzime care-i dau o valoare terapeutică uriaşă. Pe drept cuvânt, putem spune că mierea este alimentul vieţii. Dintre vitamine, cele mai importante sunt cele din complexul B si, în cantităţi ceva mai mici, vitaminele C, A, D si K. La rândul lor, mineralele, prezente în miere într-o formă uşor asimilabilă de către organismul uman, sunt foarte numeroase, variind în funcţie de tipul de miere: potasiu, calciu, magneziu, fosfor, la care se adaugă cantităţi mici de seleniu, crom şi iod.

Cel mai puternic energizant cunoscut

În primul rând, mierea este cel mai rapid şi puternic energizant natural cunoscut. Substanţele pe care le conţine sunt extrem de uşor de asimilat de către organism, care primeşte prin miere nu doar caloriile de care are nevoie, ci şi mineralele, vitaminele şi enzimele. Apoi, mierea este un puternic antiinfecţios natural, care acşionează asupra principalelor sisteme şi aparate din organism, de la tubul digestiv şi căile respiratorii până la nivelul pielii şi al mucoaselor. Acest produs al stupului este şi un puternic stimulent al digestiei şi al metabolismului, favorizează tranzitul intestinal, ajutând la eliminarea promptă a toxinelor din organism. Nu în ultimul rând mierea este utilă în menţinerea echilibrului endocrin, ajutând la reglarea activităţii principalelor glande din corp producatoare de hormoni.

După provenienţă există :
Mierea de salcâm se păstrează lichidă în mod natural, fiind foarte bogată în fructoză. Are, ca şi cea de tei, proprietăţi calmante psihice. Mai este recomandată drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiacă.
Mierea de tei are aroma cea mai placută şi cea mai puternică dintre toate tipurile de miere. Este recunoscută drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.
Mierea de floarea-soarelui este cumva la polul opus fata de cea de tei. Are proprietăţi tonice psihice şi tonice generale, este afrodiziacă, stimulează imunitatea.
Mierea de mană, este obţinută de pe frunzele de fag, de frasin şi de stejar. Are proprietăţi laxative mult mai puternice decât celelalte tipuri de miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv, favorizează eliminarea toxinelor din corp.
Mierea de brad si de alte conifere este foarte rară, randamentul de culegere al albinelor fiind mic. Are proprietăţi excepţionale asupra plămânilor şi sistemului respirator, beneficiind de proprietăţi antiinfecţioase, expectorante, antitusive şi, atunci când este consumată cu tot cu fagure, bronhodilatatoare.

Mierea de zmeură face parte dintre aşa-numitele soiuri de pădure. Are o culoare albicioasă, specifică, după care poate fi recunoscută. Reglează activitatea ovarelor, este reîntineritoare, previne apariţia unor afecţiuni ca osteoporoza, sclerodermia.
Mierea de trifoi  este obţinută de albine, atunci cand sunt ţinute în pastorală, în preajma lanurilor cultivate cu soiurile furajere ale speciei Trifolium repens. Are o acţiune diuretică foarte bună, ajutând la eliminarea apei în exces din ţesuturi şi, de asemenea, are o acţiune estrogenă, adică ajută la fixarea calciului în oase, iar la femei favorizează accentuarea caracterelor feminine şi are efect întineritor puternic.
Mierea de mac are un efect somnifer, antispastic si anafrodiziac (reduce excitabilitatea sexuala) puternic. Are adesea o nuanta mai inchisa, din cauza ca are in compoziţie şi mici granule de polen de mac, care este negru la culoare.
Mierea polifloră proprietăţile sale diferă foarte mult în funcţie de regiunea din care este recoltată. De exemplu, mierea de la câmpie are o actiune antiseptică şi sedativă mai puternică, spre deosebire de mierea polifloră din regiunile muntoase înalte, la care efectul antiinfecţios se adresează în special aparatului respirator, iar efectul sedativ este înlocuit cu unul tonic nervos. În general, mierea polifloră este considerată cel mai complex tip de miere ca acţiune terapeutică, ea înglobând nectarul de la câteva zeci, dacă nu sute, de specii de plante medicinale şi împrumutand ceva din proprietăţile terapeutice ale fiecăreia dintre ele.

Câtă miere trebuie să consumăm zilnic
Copiilor sub un an nu li se administrează deloc miere de albine, aceştia fiind extrem de sensibili la anumite microorganisme care se pot dezvolta în miere - e drept, în cazuri extrem de rare - si care produc boli grave (la care adultii sunt imuni).Copiilor intre 1 si 3 ani li se administrează 2-4 linguriţe de miere pe zi, iar celor între 3 şi 6 ani li se dau 4-6 lingurite de miere pe zi.Copiii peste şase ani pot consuma până la 8 linguriţe de miere de albine, adolescenţii până la 15 linguriţe de miere (echivalentul a 70 de grame), iar adulţii - 20 de linguriţe pe zi (echivalentul a 100 g).








Trebuie sa va logati pentru a putea comenta !


Momentan nu exista comentarii