Polenul Recoltat de Albine

Polenul Recoltat de Albine

Din punct de vedere nutriţional, polenul contribuie în mod esenţial în alimentaţie prin elementele nutritive de bază, care îşi dovedesc valoarea în numeroase situaţii. Un caz special este reprezentat de denutriţiile proteice şi în general de toate tipurile de carenţe nutriţionale în care este necesar să se utilizeze produse a căror concentraţie în elemente nutritive este superioară mierii. Polenul recoltat de albine conţine toţi aminoacizii esenţiali, parţial esenţiali şi neesenţiali în proporţii ce fac ca acest produs să fie înscris în rândul proteinelor de foarte mare valoare. În păstură, derivatul natural al polenului, gradul de disponibilizare a elementelor nutritive este şi mai ridicat. Aşadar polenul, păstura şi lăptişorul de matcă reprezintă pentru alimentaţie, importante surse de proteine şi aminoacizi liberi. Polenul recoltat de albine are o compoziţie chimică foarte complexă, cu predominanţă proteică, dar în care se disting şi lipide simple şi complexe, vitamine, enzime, substanţe minerale (macro şi microelemente), o serie de principii cu acţiune bactericidă şi bacteriostatică, substanţe de tip hormonal, fitohormoni, pigmenţi de natură carotenoidă şi flavonoidă.


Informaţii Nutriţionale
Prin compoziţia sa polenul are rolul de biostimulent. Aminoacizii liberi din polenul colectat de albine, reprezintă procentual în medie un nivel de 28,69 mg/g de polen raportat la greutatea uscată, iar prolina, se găseşte în concentraţie medie de 19,51 mg/g polen. Deşi au fost clasificaţi ca aminoacizi neesenţiali, prolina şi hidroxiprolina sunt componenţi esenţiali ai colagenului, sunt proteogenici şi glucogenici. Polenul conţine proteine în cantităţi medii, de aproximativ 20% din greutatea uscată. Prezenţa proteinelor simple şi a celor conjugate, recomandă acest produs al stupului ca supliment nutritiv în carenţele proteice de diferite etiologii. Polenul este recomandat în aceste afecţiuni şi pentru biodisponibilitatea sa crescută în absorbţia intestinală, deoarece deficienţele proteice sunt însoţite şi de deficienţe enzimatice intestinale care fac greu utilizabile proteinele complexe din alimentele obişnuite.

Din punct de vedere nutriţional, polenul contribuie în mod esenţial în alimentaţie prin elementele nutritive de bază, care îşi dovedesc valoarea în numeroase situaţii. Un caz special este reprezentat de denutriţiile proteice şi în general de toate tipurile de carenţe nutriţionale în care este necesar să se utilizeze produse a căror concentraţie în elemente nutritive este superioară mierii. Polenul recoltat de albine conţine toţi aminoacizii esenţiali, parţial esenţiali şi neesenţiali în proporţii ce fac ca acest produs să fie înscris în rândul proteinelor de foarte mare valoare. În păstură, derivatul natural al polenului, gradul de disponibilizare a elementelor nutritive este şi mai ridicat. Aşadar polenul, păstura şi lăptişorul de matcă reprezintă pentru alimentaţie, importante surse de proteine şi aminoacizi liberi. Poelnul recoltat de albine are o compoziţie chimică foarte complexă, cu predominanţă proteică, dar în care se disting şi lipide simple şi complexe, vitamine, enzime, substanţe minerale (macro şi microelemente), o serie de principii cu acţiune bactericidă şi bacteriostatică, substanţe de tip hormonal, fitohormoni, pigmenţi de natură carotenoidă şi flavonoidă.

Prin compoziţia sa polenul are rolul de biostimulent. Aminoacizii liberi din polenul colectat de albine, reprezintă procentual în medie un nivel de 28,69 mg/g de polen raportat la greutatea uscată, iar prolina, se găseşte în concentraţie medie de 19,51 mg/g polen. Deşi au fost clasificaţi ca aminoacizi neesenţiali, prolina şi hidroxiprolina sunt componenţi esenţiali ai colagenului, sunt proteogenici şi glucogenici. Polenul conţine proteine în cantităţi medii, de aproximativ 20% din greutatea uscată. Prezenţa proteinelor simple şi a celor conjugate, recomandă acest produs al stupului ca supliment nutritiv în carenţele proteice de diferite etiologii. Polenul este recomandat în aceste afecţiuni şi pentru biodisponibilitatea sa crescută în absorbţia intestinală, deoarece deficienţele proteice sunt însoţite şi de deficienţe enzimatice intestinale care fac greu utilizabile proteinele complexe din alimentele obişnuite.

Studii asupra compoziţiei chimice a polenului, au evidenţiat prezenţa lipidelor şi a acizilor graşi liberi. Lipidele au un rol metabolic foarte important. În afara rolului energetic de prim rang, ele participă activ în metabolismul glucidelor şi proteinelor. Fosfolipidele sunt componente subcelulare ale membranei şi deţin un rol plastic şi structural dintre cele mai importante. Prin prezenţa fosfolipidelor se facilitează şi se permite transportul electronilor de-a lungul trunchiului nervos, ele participând astfel la transmiterea influxului nervos.
Acizii graşi esenţiali, intră în compoziţia fosfolipidelor şi sunt activatori ai unor enzime care acţionează atât în metabolismul lipidic cât şi în alte metabolisme. Aceşti compuşi sunt consideraţi precursori ai prostaglandinelor.

Vitaminele prezente în polen în concentraţii ce justifică utilizarea acestui produs ca supliment nutritiv, joacă pe lângă rolul de cofactori enzimatici şi multe alte roluri esenţiale în buna funcţionare a organismului. Prezenţa vitaminelor hidrosolubile din grupul B, a vitaminei C şi a vitaminelor liposolubile A şi E, face din polen un mijloc foarte eficient în reglarea deficienţelor de această natură.
S-a constatat că polenul este o sursă vegetală pură de vitamina B12, vitamină al cărui rol este bine cunoscut ca factor proteic de origine animală cu o activitate biologică extrem de ridicată.
Conţinutul în elemente minerale este un alt argument pentru folosirea polenului poliflor recoltat de albine, în diferite formule de suplimente nutritive sau ca aliment în dieta vegetarienilor.

Macroelementele joacă un rol activ în transportul de membrană (pompe ionice, K şi Na), iar clorul este un anion intra- şi extracelular şi contraion al hidrogenului în producerea de HCl în stomac. Calciul  este component structural al scheletului şi joacă un rol important în procesul de contracţie musculară. Magneziul este necesar pentru activitatea multor enzime, precum şi în formarea ţesutului osos.

Microelementele sau micronutrienţii deţin la rândul lor un rol important în organism. Ele acţionează catalitic sau sunt componente ale sistemelor catalitice. Lipsa acestor elemente din organism poate duce la simptome carenţiale sau stărimpatologice. Iodul este un component al hormonilor tiroidieni şi este esenţial pentru funcţionarea glandei tiroide.Alte elemente cu rol extrem de important sunt : cromul, cuprul, fluorul, manganul. nichelul, vanadiul, siliciul, seleniul şi zincul.
Cromul este cunoscut ca fiind unul dintre constituenţii factorului de toleranţă la glucoză, esenţial pentru animale şi pentru om datorită toleranţei la glucoză. Cuprul este adeseori implicat în procesele de transport de electroni în membrane şi mitocondrii. Sinteza hemoglobinei este dependentă de prezenţa ionilor de cupru. Manganul este un microelement prezent în toate celulele vii.Manganul este, de asemenea, necesar în stadiile preliminare de biosinteză a colesterolului. Nichelul  protejează structura ribozomilor de denaturarea termică şi activează unele enzime. Deficienţa de nichel produce modificări în ultrastructura ficatului şi alterează nivelul de colesterol din membranele hepatice. Seleniul este un micronutrient esenţial pentru mamifere.Seleniul este component esenţial al enzimei glutathion-peroxidaza, care este necesară în protejarea membranelor globulelor roşii (hematiilor) şi a altor  ţesuturi, de distrugerile provocate de peroxizi. După nuca de Brazilia, polenul este a doua sursă naturală de seleniu.

O altă calitate pentru care polenul recoltat de albine este recomandat în nutriţie şi în dietetică este conţinutul său în fibre lipsa acestora din alimentaţie poate conduce la grave tulburări.
Zincul este un bioelement esenţial pentru creşterea şi dezvoltarea organismelor.
 
Cum şi cât polen trebuie să consumăm

Este foarte important ca polenul să înceapă să fie consumat lent. Dacă un pacient nu a luat niciodată polen recoltat de albine, el trebuie să înceapă prin a pune două granule sub limbă, pentru a face testul de sensibilitate ( mâncărime, strănut, uşoară inflamare). Dacă se produce o astfel de reacţie alergică, trebuie consultat un nutriţionist. Dacă nu se produce nicio reacţie la primul test, se începe cu trei granule, crescând cantitatea cu câte două granule la interval de câteva zile, până ce se ajunge la o jumătate de linguriţă zilnic. Treptat, doza poate creşte până la una-două linguriţe pe zi sau chiar mai multe, în funcţie de necesitătţile terapiei. Pentru o mai bună absorbţie a compuşilor nutritivi din polen, granulele trebuie mestecate bine, pentru a sparge peretele celular al acestora.
Doza normală zilnică pentru un adult porneşte de la o linguriţă de polen, dar aceasta este în funcţie de metabolismul individual.
Se mai recomandă următoarea formulă de administrare :
Adulţi  : se începe cu o linguriţă dimineaţa (cu o jumătate de oră înainte de micul dejun), urmată de puţină apă, suc sau lapte. Cantitatea zilnică se creşte treptat, cu câteva granule, până se ajunge la două linguriţe pe zi. În mod normal, se poate consuma o cantitate de o lingură pe zi.
Copii : se începe de la trei granule, crescând treptat, la interval de câteva zile, cu câte două granule până se ajunge la o jumătate de linguriţă pe zi. Polenul se poate consuma în amestec cu miere sau poate fi omogenizat într-un lichid la temperatura camerei.

De ce, polenul recoltat de albine este atât de valoros
Orice organ capabil de reproducere trebuie să fie foarte bogat în elemente nutritive, trebuie să conţină toate elementele nutritive necesare vieţii. Un ghemotoc de polen conţine între 100000 şi 5000000 de grăuncioare microscopice de polen, fiecare în parte capabil să asigure reproducerea speciei vegetale din care provine.
Prin concentraţia şi diversitatea compuşilor activi, polenul poate fi socotit un aliment complet. Pe lângă zecile de elemente nutritive, între care s-au amintit mineralele, vitaminele A, D şi E, şi toţi reprezentanţii complexului de vitamine B, enzime şi coenzime, hidraţi de carbon şi acizi graşi, polenul este foarte bogat în rutin compus cu proprietatea de a întări capilarele. Bioflavonoid provenind mai ales din eucalipt, rutinul este un membru al complexului C, acţionând în sinergie cu vitamina C, şi alţi flavonoizi ca hesperedina şi quercetina. Este acreditat cu acţiune antiinflamatoare, antivirală, anticancer şi proprietăţi antimicrobiene.
Principalele acţiuni ale rutinului, ce pot explica şi o parte din proprietăţile polenului, sunt legate de:

Ameliorarea condiţiei organismului în stările de alergie prin diminuarea producerii şi eliberării de histamină.
Menţinerea stratului de colagen, esenţial în păstrarea bunei structuri a stratului exterior al pielii, epiderma.
Rolul său esenţial pentru absorbţia vitaminei C.
Facilitarea vindecării rănilor.
Întărirea capilarelor sanguine, motiv pentru care este recomandat în tratamentul venelor varicoase, ulceraţiilor şi hemoroizilor.
Prevenirea cancerului.
Creşterea capacităţii organismului de a lupta împotriva infecţiilor virale.
 
ARN şi ADN, cei doi acizi nucleici, se găsesc în polen în cantităţi abundente.
Vitamina B12, care nu se găseşte de obicei în sursele vegetale, se găseşte în polen în cantităţi importante. Acest lucru face ca polenul să aibă o valoare deosebită pentru vegetarieni

Tipuri de polen şi aplicaţiile lor terapeutice

Salcâm : Sedativ.
Castan dulce (comestibil) : Favorizează circulaţia venoasă şi arterială, decongestionează ficatul şi prostata.
Rapiţă : Efecte favorabile în ulcere varicoase (prin aplicare locală).
Păpădie : Diuretic, acţionează favorabil asupra rinichilor şi vezicii urinare, depurativ şi uşor laxativ.
Măr : Efecte benefice asupra miocardului, efect tonic, vitalizant general.
Coacăze negre : Tonic general şi antidiareic.
Salvie : Acţiune asupra funcţiei intestinale şi a celei digestive; diuretic, poate contribui la regularizarea ciclului menstrual.
Cimbrişor : Activează circulaţia, tonic uşor şi afrodisiac, acţionează ca pectoral şi antiseptic.
Tei : Sedativ, emolient.




Trebuie sa va logati pentru a putea comenta !


Momentan nu exista comentarii